| CORECT |
GRESIT |
Comentarii |
"Cit este ceasul?"
|
"Cit aveti ceasul?"
|
Da, banala si mult folosita
intrebare despre timp este de
fapt total aiurea.
Cum adica
"cit am ceasul?".
Este o combinatie a intrebarilor
"Cit este ceasul?" si
"Aveti un ceas?".
Eventual si "Aveti ora?"
|
un barem
doua bareme
|
|
DEX:
e permis si 'baremuri'
IOOP:
e specificat doar
pluralul 'bareme'
|
dus'man
|
'dusman
|
Accentul pe prima silaba exista
ca regionalism (banuiesc ca in
Ardeal). Cel mai interesant
lucru este ca 'dusman
exista in hindusa!
L-am auzit intr-un film indian,
dupa care un coleg
din India mi l-a confirmat.
Cuvintul a calatorit vreo
mie de ani si vreo 15 000 km (?)
din India pina la noi.
Conform DEX-ului insa,
noi l-am luat de la turci.
|
Doua hoteluri.
|
---
|
DEX specifica si pluralul 'hotele'.
|
O sofa. Doua sofale. Am vindut sofalele.
|
---
|
'Sofa' provine din turca
(desi se regasesete si in alte limbi).
|
...au fost prinsi in
flagrant delict...
|
...au fost prinsi in flagrant...
|
(politia si militia)
'flagrant' este adjectiv
ce-o fi ala adjectiv...
|
in functie de
|
...functie de...
|
|
ceva mai bine:
...noi sintem una dintre primele
tari din Europa care AU..
sau, cel mai bine:
...tara noastra este una dintre
primele tari care AU...
|
...noi sintem una dintre primele
tari din Europa care avem...
|
DE FACUT: Exemplele de fata
nu sint foarte bune pentru ca au
greseli multiple si initial
eu insumi am recomandat ceva
gresit!!! Din greseala !! :-)
De folosit
exemple separate si de eliminat
rubrica de fata. 13/5/3
|
a crea ( a cre-a)
CONJUGARE+DESPARTIRE IN SILABE:
eu creez (cre-ez)
tu creezi (cre-ezi)
el creeaza (cre-ea-za)
noi cream (cre-am)
(cu 'a' de la 'mamaliga')
voi creati (cre-ati)
ei creeaza (cre-ea-za)
---
se creeaza (cre-ea-za)
---
eu am creat ceva (cre-at)
el a creat
creind aceasta poezie...(cre-ind)
(cu 'i' de la 'inot')
creand aceasta poezie...(cre-and)
(cu 'a' de la roman)
---
el va crea
---
va fi creata o posibilitate...
|
a creea
a creia
noi creem
el va creea
|
Cea mai buna metoda este
analogia cu "a lucra", care este
compus din radacina 'lucr-' si
sufixul '-a', la fel cu 'a cre-a'.
Conjugarea este usor de retinut
astfel:
eu lucr-ez --- eu cre-ez
el lucr-eaza --- el cre-eaza
s.a.m.d.
|
a curata
curatat
|
a curati
curatit
|
Aici ar fi nevoie de
diacritice, insa cred
ca se deduce despre
ce cuvinte e vorba.
|
a face
|
a facea
|
|
a popri
poprire
poprit
|
a propri
proprire
proprit
a propi
propire
|
sinonim: a pune sub sechestru.
|
acelasi
|
acelas
|
|
Adu creionul! Adu-l!
Nu aduce cartea!
Condu cu grija!
Nu conduce masina asta!
Condu-l pe domnul X!
|
Aduce creionul! Aduce-l!
Nu adu cartea!
Conduce cu grija!
Nu condu masina asta!
|
Imperativ, persoana a 2-a,
singular.
Forma negativa e lunga.
Valabil pentru mai multe verbe:
a duce, a aduce,
a conduce. a reduce etc
|
al douazecilea
al treizecilea
|
al douazecelea
|
|
al zecelea
|
al zecilea
|
|
alcool (al-co-ol)
|
alcol (al-col)
|
|
o alee, doua alei
la capatul aleii
|
aleie
la capatul aleiei
la capatul aleei
|
Regula de formare a cazului
genitiv-dativ:
alee-unei alei-aleii
(se adauga un 'i' la forma cu
'unei' obtinindu-se forma a 3-a)
Exista exceptii: v. subst. 'vie'
|
alta data:
Venim alta data si-ti cumparam jucaria
(adica 'venim a doua oara...')
|
altadata (in loc de 'alta data')
|
Ambele variante ar putea
fi corecte, in functie de
ce anume vrea sa comunice
vorbitorul.
|
Am citit cartea PE care mi-ai dat-o.
|
Am citit cartea care mi-ai dat-o.
|
|
Am instalat o baterie de 120 de amperi-ora
in masina.
|
Am instalat o baterie de 120 amperi in
masina.
|
Nu este o greseala de gramatica,
ci una tehnica. Bateria are o anumita
cantitate de sarcina electrica care
asteapta cu nerabdare sa fie
transportata prin fire,
de la un pol la altul.
Sarcina
de masoara in coulombi (C)
sau in amperi-ora.
O baterie de 120Ah poate mentine
un curent de 120 de amperi timp
de o ora, dupa care moare.
Sau poate mentine 12 amperi
timp de 10 ore, dupa care moare.
Produsul dintre intensitatea in
amperi si timpul in ore da
sarcina electrica a bateriei in
amperi inmultiti cu ore (Ah).
In mod uzual, pentru aceasta
marime se foloseste si
'capacitate', insa este un abuz
de limbaj tolerat. Capacitatea
este altceva si se masoara in
farazi (F). In practica, ca si
(unii) oameni, bateriile tin
mai mult cind fac pauze lungi
si dese :-) In afara de asta,
se mai incarca si de la alternator,
din mers,
tot ca (unii) oameni.
|
Am mai citit o data ca sa ma conving,
adica O (1, UNA) data, nu doua sau trei.
Odata, acum 14 ani, am citit o carte.
Odata si odata (=cindva).
Odata ajunsi acasa...
A fost odata...
Hai odata!
Astept sa vina vara odata.
A ajuns odata cu mine.
|
Am mai citit odata ca sa ma conving.
O data, acum 14 ani, am citit o carte.
A fost o data...
Hai o data!!!
Astept sa vina vara o data.
A ajuns o data cu mine.
|
Sinonimul lui 'cindva' este
'odata', scris intr-un cuvint.
'Odata' scris intr-un cuvint
mai inseamna
si "complet",
"in toata puterea cuvintului".
Cind se poate pune intrebarea
"De cite ori" folosim
"o data" (doua cuvinte).
|
Nu am mincat decit un mar.
Am mincat doar un mar.
Nu i-au ramas decit 10 bucati.
I-au ramas doar 10 bucati.
|
Am mincat decit un mar.
I-au ramas decit 10 bucati.
|
Se pare ca trebuie sa traim
cu problema asta: in romana
exista dubla negatie sau
negatie unde parca n-ar trebui.
In alte limbi nu. Pina ne hotarim
daca e o problema de viata si
de moarte, e corect
"N-am mincat decit..."
|
bauturi spirtoase
|
bauturi spirtuoase
|
De pe o chitanta.
|
bu-'te-li-e
|
bu-te-'li-e
|
Din pacate, si eu
folosesc
varianta gresita.
|
cartea Mariei
|
cartea lui Maria
cartea lu' Maria
|
se intilneste mai putin
in scris, insa foarte des
in vorbire; este permisa
exprimarea cu 'lui'
doar la unele nume straine
de femei (e.g. Ingrid)
|
cartuse
|
cartusuri
|
|
Ce-i cu astea aici?
Ce este cu astea aici?
Ce sint astea?
|
Ce-s cu astea aici?
Ce sint cu astea aici ?
|
dezacord facut din dorinta
de a nu face dezacord
|
cears,af,
cears,afuri
|
cearceaf
cearceafe
|
s, = sh de la sarpe.
Verdictul 'gresit' e poate un pic
nedrept.
IOOP nu mentioneaza cearceaf.
DEX-ul recomanda 'cearsaf',
cearceaf' este
mentionat doar ca varianta.
Singura solutie in astfel de
cazuri e supunerea la vot :-)
|
Cei trei muschetari
|
Cei trei mus,chetari
|
cuvintul provine de la muscheta
si nu de la mus,chi :-) :-)
's,' inseamna sh de la sarpe
|
un chibrit
doua chibrituri
|
chibrite
|
Din pacate, vinzatorii
din piata se uita lung
cind ii intreb de chibrituri...
|
clasa a douasprezecea
|
clasa a doisprezecea
|
substantivul 'clasa' este feminin
|
Clauza natiunii celei mai favorizate.
|
Clauza natiunii cele mai favorizate.
|
Inca mai credem in favoruri?
|
un colonel, doi colonei
|
coloneli
|
|
confort
confortabil
|
comfort
comfortabil
|
(intilnita la vorbitorii
de engleza)
|
Conform listei de cheltuieli anexate...
|
Conform listei de cheltuieli anexata...
|
|
creare (cre-a-re)
crearea (cre-a-rea)
crearii (cu 'a' de la 'mamaliga')
|
creere
creerea
creerii
|
|
un crenvurs,t
doi crenvurs,ti
|
cremvurs,ti
cremvus,ti
crenvus,ti
|
'm'-ul provine probabil
de la ideea ca continutul
e ca o crema. O fi, insa
nu de aici vine cuvintul
ci de la cuvintul german
Krenwurstchen (cu u cu
trema). In germana 'austriaca'
'Kren' inseamna hrean, insa
n-as vrea sa ma lansez in studii
etimologice...
|
De gustibus non disputandum est.
|
De gustibus non discutandum
|
|
de asemenea
|
deasemeni
deasemenea
|
2 cuvinte.
Este 'de asemeni' corect?
Sau numai 'de asemenea'?
|
De cit timp esti aici?
|
Decit timp esti aici?
|
|
delincvent
|
delicvent
|
|
De mult timp n-am mai fost acolo...
Mai demult erau mai multi copaci...
|
Demult timp n-am mai fost acolo...
Mai de mult erau mai multi copaci...
|
|
dividend
|
divident
|
Stiu, e mai greu de pronuntat cu d,
insa asa este corect :-)
|
doi barbati treji
doua femei treze
|
doi barbati trezi
|
|
un rad
doi razi
|
doi rad
|
unitate de masura a
iradierii
|
Un zmeu de hirtie. Doua zmeie de hirtie.
Un zmeu din povesti. Doi zmei din povesti.
|
Doi zmei de hirtie.
Doua zmee de hirtie.
|
|
Doua bare.
|
Doua bari.
[cu a de la mamaliga]
|
|
o barza, doua berze
|
doua barze
doua berzi
|
|
Doua bande de hoti.
Doua benzi de casetofon.
Benzile de unde scurte.
|
Doua benzi de hoti.
Doua bande de casetofon.
|
In romana avem doua cuvinte
separate, in limbile de origine
exista doar unul, se pare
(fr.bande/ germ Bande).
|
doua burghie
|
doua burghiuri
|
|
doua cabluri
|
doua cable
|
|
O chitara.
Doua chitare.
|
Doua chitari.
|
|
Doua niveluri de tensiune.
O nivela, doua nivele (instrument).
Un nivel, doua nivele (instrument).
|
Doua nivele de tensiune.
|
Cuvintul folosit pentru
instrumentul de masurat
orizontalitatea este fie
neutrul nivel
(un nivel, doua nivele),
fie femininul nivela
(o nivela, doua nivele).
In rest pluralul este 'niveluri'.
|
o palm~a, doua palme
|
doua pa~lmi
|
a~ = a de la mamaliga
|
o plapuma~
doua pla~pumi
|
doua plapume
|
|
un rucsac
doua rucsacuri
|
doua rucsace
doi rucsaci
|
|
un vaccin
doua vaccinuri
|
doua vaccine
|
|
doua verze
|
doua varze
doua verzi
|
|
douazeci
|
doua zeci
|
|
o zeama, doua zemuri
Culoarea zemii.
|
Doua zeme.
Culoarea zemei.
|
|
douazeci si unu
douazeci si doi
|
douazecisiunu
douazecisidoi
|
|
Draga Constantin
|
Drag Constantin
|
Asa zic cei care au auzit ceva despre
acordul partilor de vorbire,
insa n-au auzit bine!!!
|
Draga Marius si Ovidiu
Draga Marius, draga Ovidiu
Dragii mei Marius si Ovidiu
|
Dragi Marius si Ovidiu
|
cauza: dorinta de a face acordul!!!
|
Echipa de criminalisti
care a analizat probele...
|
Echipa de criminalisti
care au analizat probele...
|
subiectul propozitiei este
cuvintul 'echipa'
|
El adopta.
Ei vor sa adopte.
Ei adopta.
|
El adopteaza.
Ei vor sa adopteze.
Ei adopteaza.
|
|
englezi
francezi
|
engleji
franceji
|
|
Era mai bine inainte.
|
Erea mai bine inainte.
|
|
Eu continuu [con-ti-nu-u].
Tu continui [con-ti-nui].
|
Eu continui.
|
|
Eu copiez propozitia in caiet.
Tu copiezi
El copiaza
Ei copiaza
|
Eu copii propozitia in caiet.
Tu copii.
El copie.
Ei copie.
|
|
Eu enumer. Tu enumeri. El enumera.
Noi enumeram. Voi enumerati. Ei enumera.
I-am cerut sa enumere speciile de broasca.
|
Eu enumerez. Eu enumar. El enumara.
El enumereaza.
I-am cerut sa enumereze speciile de broasca.
|
Nu provine (direct) de la 'numar'.
Provine din verbul fr. enumerer,
lat. enumerare.
|
Eu sint cel care ARE nota cea mai mica la chimie.
Eu sint printre cei care AU note mici la chimie.
|
Eu sint cel care am nota cea mai mica la chimie.
|
Acordul se face cu 'cel', respectiv
'cei' si nu cu 'eu'.
|
eu sughitz
el sughitza
|
eu sughit
el sughite
|
Daca bucurestenii nu ma cred
sa deschida dictionarul!
(No offence, si eu sint un fel
de bucurestean acum).
|
Evolutia evenimentelor avea sa duca la ...
|
Evolutia evenimentelor aveau sa duca la ...
|
|
escroc
|
excroc
ecscroc
(...sau cine mai stie cum!!)
|
|
'ca':
Ca sistem de operare, Linux este
superior sistemului Windows :-)
|
expresia 'ca si' folosita in loc de 'in calitate de':
Ca si sistem de operare, Linux este superior
sistemului Windows.
|
A aparut relativ recent.
Am auzit-o prima data in Ardeal,
sau de la ardeleni.
Daca 'ca' simplu provoaca
o cacofonie, si daca vrem sa
o evitam (v.nota despre
cacofonii --- in curind), putem
foarte bine folosi 'in calitate de'.
|
un expres, doua exprese
|
expresuri
|
(d.trenuri, mijloace de transport)
|
fainuri
|
faine
faini
(ca plural al lui 'faina')
|
cu 'a' de la 'mamaliga'
(substantiv). Cine nu crede
sa deschida DEX-ul :-)
|
'Faceti liniste.
Sa 'facem liniste.
|
Fa~'ceti liniste!
Sa fa~'cem liniste!
|
Apostroful indica accentul
pe silaba care urmeaza.
Tilda dupa a indica 'a' de la
mamaliga.
|
Iti place cum arata cladirea?
Da, imi place.
|
I-ti place cum arata cladirea?
Da, i-mi place.
|
|
ideea e buna
o idee, doua idei
autorul ideii
|
idea e buna
autorul ideei
|
regula:
idee-unei idei-ideii
|
erbicid
|
ierbicid
|
|
^intreprindere
a ^intreprinde
^intreprinzator
|
intreprindere
a intreprinde
intreprinzator
|
i=i, ^i=^i din i
(stiu, trebuie sa afisez caracterele..)
|
Iti place cum arata cladirea?
|
Iti place cladirea cum arata?
|
|
Un kilowatt, doi kilowat,i (kilowatzi).
(pronuntat cu 'v')
Kilowattul-ora costa 4000 de lei.
Luna trecuta am consumat 300 de kilowati-ora.
|
Kilowattul costa 4000 de lei.
Luna trecuta am consumat 300 de kilowati.
|
Energia electrica se masoara
in KWh, nu in KW. Energia se
consuma in mai multe sau
mai putine ore, cu o viteza
determinata de PUTERE.
Puterea se "disipa", nu se
consuma, si se masoara
in KW sau in W. Puterea
electrica nu costa bani.
Energia costa bani, pentru ca
pentru transmiterea ei
se consuma resurse.
O putere mare face ca energia
sa se consume mai repede
in timp. Comparatie mecanica:
un boxer de categorie grea
are putere mare. Astfel, daca
este pus sa alerge, va obosi
relativ repede. In contrast,
o aschiuta de alergator, are
putere mica si va rezista mai
mult timp. Presupunind ca
amindoi au mincat aceeasi
cantitate de mamaliga.
|
Ma mir de el, ...
sau
El ma mira (e corect chiar daca suna
ciudat/nefolosit)
|
Ma mira de el, cum a putut face asa ceva?
|
|
'ma-fi-a
|
mafia pronuntat ma-'fi-a
|
Accentul e pe prima silaba.
Daca-mi aduc bine aminte si in
italiana e tot asa, 'La mafia' !!!??
(astept o confirmare de la
un coleg italian)
|
superior, cel mai bun/mare/performant
|
mai superior, cel mai superior
|
|
maiestate
|
majestate
|
Provine din latina (maiestas).
Cu 'j' e in engleza si franceza.
In romana e cu 'i' (parca
si in germana e pronuntat cu 'i').
|
Majoritatea lucratorilor A decis sa intre in greva.
|
Majoritatea lucratorilor au decis sa intre in greva.
|
Stiu, suna rau pentru multa lume.
Insa logica e foarte clara:
Cine a decis? Majoritatea a decis.
Care majoritate? Cea a
lucratorilor.
|
mersi
|
merci
|
Cuvintul nu este neaparat
gresit, cit strain.
DEX'96 are rubrica pentru
"mersi", cu s, pe care-l
considera totusi frantuzism.
Se face trimitere
la cuvintul francez 'merci'.
|
mi-ar placea
|
mi-ar place
|
placea, cu 'a' de
la 'mamaliga';
greseala seamana cu
cea de la 'aparea'
Verbul la infinitiv:
(a) placea
|
mic-dejunuri.
Dar: "la micul dejun", "Micul dejun a fost bun"
|
mici-dejunuri ??
|
|
orice altceva!!!!!!!!!
|
monstru sacru
|
Nu e o greseala insa
se foloseste asa de des
si suna asa de aiurea
incit parca te intrebi cine
o fi fost geniul literar care
a folosit-o prima data.
O data era de ajuns!!
O fi o traducere?
De unde vine?!!! Din mitologie?
Parca seamana cu
"...the battle for the hearts and
minds..." :-)
|
Multi membri au acceptat.
Membrii au acceptat.
|
Multi membrii au acceptat.
|
un membru, doi membri.
|
nemaiexistind, nemaiexistand!
|
ne mai existind
|
|
Ni s-a cerut sa ta~'cem.
|
Ni s-a cerut sa 'tacem.
|
Apostroful (') indica accentul
pe silaba imediat urmatoare.
'A' urmat de ~ este 'a' de la
'mamaliga'.
|
nici un, nici una, nici o
|
niciun, niciuna, nicio
|
|
nou-nascuti
|
noi-nascuti
|
|
Nu ma mai joc!
Nu mai joc (jocul asta)!
Nu imi mai place. Nu-mi mai place.
|
Nu mai ma joc!
Nu mai imi place.
|
Intr-adevar este greu de
pronuntat varianta intreaga:
Nu imi mai place.
De ce insa sa inventam o
constructie gresita cind
exista pur si simplu:
Nu-mi mai place ,
care este chiar MAI SCURT !!!
|
Nu-ti face probleme!
Nu face asa ceva!
|
Nu-ti fa probleme!
Nu fa asa ceva!
|
|
Nu-ti face probleme.
|
Nu-ti fa probleme.
|
|
Nu mai vreau.
Vreau numai doua.
|
Numai vreau.
Vreau nu mai doua.
|
|
Numarul creditelor acordate de banci de la
inceputul lunii februarie A scazut dramatic.
A!
|
Numarul creditelor acordate de banci de la
inceputul lunii februarie au scazut dramatic.
|
Unii uita ca au inceput
propozitia cu 'numarul'.
_Numarul_ a scazut, nu
creditele!!
|
O minge, doua mingi. Aruncati mingile!
A cazut din cauza unei mingi.
|
O minge, doua mingii.
|
Da, am auzit asta de prea multe ori.
Pluralul 'mingi' se pronunta
intr-o silaba.
|
o tija, o bucsa
|
o tije, o bucse
|
inca se mai gasesc
astfel de cuvinte pe
prospecte ale unor
produse. In ultima
vreme greseala e mai
rara pentru ca nu
mai exista produse
romanesti :-)
|
optzeci si noua
al saptezeci si doilea
|
optzecisinoua
al saptezecisidoilea
|
|
ora douasprezece
doua mai
douazeci si doua decembrie
|
ora doisprezece (ora 12)
doi mai (2 mai)
douazeci si doi decembrie
|
Am auzit pentru prima data
'doi' in loc de 'doua' inainte
de 1989, in Ardeal sau la
persoane venite de acolo.
Pe atunci era inca neobisnuit.
Regula: substantivele 'ora'
si 'zi' sint feminine, asa
ca trebuie facut acordul, chiar
daca ele pot lipsi din expresii.
Greseala pare sa fi 'prins'
dupa revolutie...
|
ostatic
|
ostatec
|
'ostatec' nu este de fapt gresit,
insa DEX-ul recomanda 'ostatic',
care vine din italianul
'ostatico'. N-avem nici un interes
in a ne indeparta de varianta
mai latina (?), mai ales cind e cea
mai corecta.
|
ouale
|
oualele
|
|
pancarta
|
pancarda
|
|
particula
|
particola
|
|
gindeste-te etc
|
pazes-te-te
gindes-te-te
pazes-te-te
|
|
pe banii contribuabililor.
|
pe banii contribuabilor.
|
|
pentru dumneavoastra
va rog sa-i transmiteti domnului X...
o rog pe doamna Y...
...am discutat cu domnul Z...
Stimate domnule,
|
pentru Dumneavoastra
...sa-i transmiteti Domnului X...
o rog pe Doamna Y...
...am discutat cu Domnul Z
Stimate Domnule,
|
Toate cuvintele derivate de la
radacina 'domn'
se scriu cu litera mica!!!
(cind nu sint la inceput de
propozitie, bineinteles).
NU ESTE O FORMULA DE
POLITETE, CI O GRESEALA.
Explicatia erorii sta in dorinta
celui care scrie
de a maguli o persoana mai
mult sau mai putin importanta.
Conform normelor general
acceptate, singurul Domn care
se scrie cu litera mare peste tot
in propozitie este Dumnezeu
si atit, mai are cineva vreo
pretentie?!!
Un efect neplacut al propagarii
acestei greseli este ca cei
care scriu corect pot avea
nesansa ca cel caruia i se
adreseaza sa nu stie
de aceasta greseala
si sa fie dezamagit ca n-a primit
D mare...!!!
|
Pentru rezolvarea oricaror altor probleme,
luati legatura cu Costica.
|
Pentru rezolvarea oricaror alte probleme,
luati legatura cu Costica.
|
|
preve-'dere
preve-'deri
|
pre-'vedere
pre-'vederi
|
apostroful inaintea unei
silabe indica accent pe
silaba respectiva.
Accentul corect este
pe a 3-a silaba, pt
TOATE sensurile
cuvintului.
|
presedintie
|
presedentie
|
Ce-o fi un 'presedente',
domnilor reporteri ???
|
_Produsele_ se scumpesc. Pretul
nu se poate scumpi pentru ca pretul nu este
de vinzare!!
Pretul se _mareste_ (din pacate!).
|
Preturile se scumpesc.
Preturile se ieftinesc.
|
A scumpi inseamna a mari pretul
unui produs. Asa ca "preturile
se scumpesc" este pleonasm.
A ieftini inseamna a micsora
pretul.
In plus, propozitia a doua este
falsa din punct de vedere
economic :-) :-)
|
Prim-ministrul bulgar a vizitat Romania.
Presa a comentat vizita prim-ministrului britanic.
Doi prim-ministri. Prim-ministrii.
Primul ministru care a demisionat a fost cel
de externe.
|
Primul Ministru bulgar a vizitat Romania.
Presa a comentat vizita Primului Ministru britanic.
Primii ministri ai celor 7 tari.
|
Se zice "primul" doar cind e
vorba de _primul_ si
nu de al doilea.
In plus, functiile de stat NU
se scriu cu majuscula (IOOP).
Si nici alte functii politice sau
administrative! Se foloseste
cratima, ca la nou-nascut.
|
o pro-'cu-ra,
doua pro-'curi
|
procura (substantiv)
pronuntat 'pro-cu-ra
|
(imputernicire)
accentul pe a doua
silaba.
A nu se confunda cu
verbul 'a procura',
care are accentul pe ultima
silaba.
Pronuntia corecta a
substantivului coincide
cu pers II sing a verbului.
Si ce daca!! Asta nu e motiv
suficient ca sa schimbam
accentele unde vrem.
|
productia de vin a viei
|
productia de vin a viii
|
regula: 'i' de 3 ori interzis
exceptie de la regula:
alee-unei alei-aleii
(v.subst.'alee')
|
proprietar
proprietate
|
propietar
propietate
poprietar
|
Rrrrrrr...
|
propriu
proprie
|
propiu
propie
|
|
un registru, doua registre
|
registri
|
provine de la un pseudosistem de
operare al calculatoarelor care
va disparea in citiva ani :-)
|
repaus
|
repaos
|
|
reziduu
|
rezidu
|
|
Sa aiba.
|
Sa aibe.
|
Mai mult in sud.
|
sa 'fa-cem
sa 'fa-ceti
|
sa fa~-'cem
sa fa~-'ceti
|
tilda = caciulita de la a
- = despartire in silabe
|
Sa fii cuminte! Sa nu fii obraznic!
Nu fi obraznic! Fii cuminte!
Sa stii ca asa e.
Poate ai fi mai multumit asa.
|
Sa fi cuminte! Sa nu fi obraznic.
Nu fii obraznic! Fi cuminte!
Sa sti ca asa e.
Poate ai fii mai multumit asa.
|
Doar strainii care vorbesc
romana pot fi scuzati
(al doilea i e scurt si
e greu de auzit).
|
Sa inveti sa scrii corect!
|
Sa inveti sa scri corect!
|
|
Sa stii ca asa e.
|
Sa sti ca asa e.
|
'i'-ul scurt este uitat de multe ori.
|
salariu
|
salar
|
|
salbatic
|
salbatec
|
(atit pentru forma de
substantiv cit si pentru cea de
adjectiv)
|
saptesprezece
optsprezece
|
saptisprezece
optisprezece
|
greseala intilnita
mai ales
in pronuntie.
Intr-adevar, 'optsprezece'
e relativ greu de pronuntat,
insa 'saptesprezece' ce are???!!
|
sapunuri
|
sapune
|
|
scena
|
scena pronuntat shcena
|
|
Se datoreaza
|
Se datoreste
|
|
merita (sa...)
nu merita (sa...)
|
se merita
nu se merita
|
|
Se uita la ce facem noi.
Se uita la noi ca sa vada ce facem.
|
Se uita la noi ce facem.
|
|
serviciu
serviciu militar
a fi de serviciu
serviciu bine platit
a face un serviciu
serviciu financiar
serviciu de cafea
serviciu cu efect
|
servici
servici bine platit
servici de cafea
servici cu efect
|
'servici' nu exista!!!
Originea latina a cuvintului
('servitium') arata clar cum
trebuie sa zicem.
|
un simptom, doua simptome
|
simptomuri
simptoame :-)
|
|
Stimate domnule
|
Stimat prieten,
Stimat domn,
|
Acordul. Greseala provine de
la 'Stimate domn' (de asemenea
gresit).
|
su-biect
(despartire in silabe corecta)
|
su-bi-ect
(despartire in silabe gresita)
|
|
superfluu
|
superflu
|
|
suporturi
|
suporti
|
|
Temperatura a scazut pina la un minimum
de 15 grade, dupa care a crescut pina
la un maximum de 44 de grade.
|
Temperatura a scazut pina la un minim
de 15 grade, dupa care a crescut pina
la un maxim de 44 de grade.
|
|
Temperatura va scadea.
|
Temperatura va scade.
|
(corect e cu a~ de la mamaliga
si a la sfirsit, accent pe a doua
silaba)
|
tigara
|
tigare
|
|
un furtun, doua furtunuri
|
un furtun, doua furtune
|
|
un tarif - doua tarife
|
un tarif - doua tarifuri
|
|
o usa, doua usi
|
use
|
|
va aparea
|
va apare
|
va aparea,
cu 'a' de la 'mamaliga';
greseala seamana cu
cea de la place/placea
Verbul la infinitiv:
a aparea
|
va rog sa-mi trimiteti...
|
va rog sa-mi trimite-ti...
|
conjugarea verbului:
...
noi trimitem
voi trimiteti
ei trimit
|
Vad ca nu stii sa conjugi verbele.
|
Vad ca nu sti sa conjugi verbele.
|
:-)
|
vino la mine
|
vin-o la mine
|
|
virusuri
|
virusi
|
'virusi' nu este gresit, insa DEX
recomanda 'virusuri'. Este
necesara adaugarea unei
coloane 'nerecomandat'.
|
volume
|
volumuri
|
pluralul 'volumuri' este invechit
|
o vopsea, doua vopsele
|
vopseluri
|
|
vreo
vreun
vreuna
vreunul
|
vre-un
vre-o
vre-unui
etc
|
In afara de 'vreo', care are o
singura silaba, restul se
pot _pronunta_ cu pauza
(silaba noua) dupa 'vre-'
sau fara pauza, cu vocala scurta.
|
Iugoslavia, iugoslav
|
Yugoslavia
|
'Y' e in engleza,
in romana e cu 'I'
|
